Rezumat
Muzicianul profesionist de muzică clasică experimentează o relație strânsă și deseori inseparabilă între viața sa personală și cea profesională. Acest lucru se datorează faptului că performanța artistică solicită o implicare emoțională puternică, un proces psihologic intens și un devotament fizic constant. Pe lângă pregătirea artistică, muzicienii dobândesc, implicit, mai multe roluri organizatorice, care le afectează sănătatea mintală, fapt care duce la un dezechilibru emoțional. În rândul muzicienilor se înregistrează anxietate de performanță muzicală, depresie, precum și alte afecțiuni îngrijorătoare, al căror număr este în creștere. Afecțiunile sunt asociate cu stres, frica de eșec și perfecționism. Majoritatea muzicienilor nu cunosc mijloace și tehnici care să îi ajute să facă față problemelor, drept pentru care se recomandă introducerea unor metode de prevenție. De asemenea, depistarea și înțelegerea factorilor de risc ar contribui la creșterea conștientizării în legătura cu afecțiunile la care aceștia sunt predispuși. Studiile au dovedit că printre metodele benefice se numără reziliența, mindfulness și psihologia pozitivă, care, spre deosebire de psihologia tradițională orientată spre deficit, se concentrează pe momentele prezente și aspectele pozitive ale ființei umane.

Cuvinte cheie: muzicieni clasici profesioniști, bunăstare, anxietate, performanță muzicală, reziliență, psihologie pozitivă.

Despre autor
Angelica Postu profesează ca muzicoterapeut la Spitalul Universitar de Psihiatrie „Charité” din Berlin și este doctorandă la Universitatea de Arte din Berlin, cercetând sub îndrumarea doamnei prof. dr. Susanne Bauer, muzicoterapia în România din punct de vedere etnografic și academic, cu scopul recunoașterii legale și a implementării acesteia la nivel universitar. Cadru didactic universitar,  Angelica Postu predă seminarii de Introducere în Muzicoterapie la Universitatea Națională de Muzică din București și la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Totodată ca trainer pentru muzicieni, Angelica Postu contribuie semnificativ la dezvoltarea și creșterea conștientizării despre importanța sănătății emoționale a muzicienilor. Prin conferințele, articolele și workshop-urile dedicate muzicienilor profesioniști ea dezbate teoretic și practic aspecte legate de grijă de sine și bunăstare, pentru a preveni dezvoltarea unor tulburări emoționale. Îmbinând experiența din domeniul psihologiei și al muzicoterapiei, cu cea dobândită ca pianistă pe scenă, ea pregătește și consiliază muzicienii în procesul de dezvoltare personală, de conștientizare, înțelegere și gestionare a emoțiilor. Principala promotoare a muzicoterapiei în România, Angelica Postu este absolventă a studiilor universitare (licență și master) în interpretare pianistică, la Universitatea Națională de Muzică din București și la Conservatorul Regal din Bruxelles, precum și a studiilor în psihologie la Universitatea „Titu Maiorescu” din București. Fondatoarea Asociației Române de Muzicoterapie, unică în țară, Angelica Postu promovează bazele și metodele teoretice și practice ale școlii vestice de Muzicoterapie, ce are o tradiție de peste șaizeci de ani, în calitate de practician, formator și speaker. Angelica Postu este co-autoare în volumul Muzicoterapia receptivă (2021), al regretatului prof. dr. Ioan Bradu-Iamandescu, cu capitolul „Formarea profesională a muzicoterapeuților”, precum și a primului articol în limba germană despre Muzicoterapia în România, apărut în calitate de membru în revista Asociației Germane de Muzicoterapie, Musiktherapeutische Umschau, în septembrie 2020. Din toamna anului 2022, Angelica Postu este deținătoarea bursei doctorale de muzicoterapie „Andreas Tobias Kind” Stiftung din Hamburg, fiind invitată să susțină prelegeri și workshop‑uri la universități din România, precum și la Forumuri de sănătate mintală din Austria, Elveția și Germania precum și să scrie articole pentru publicații din Europa. Din 2022 ea este reprezentanta României în cadrul Confederației Europene de Muzicoterapie (European Music Therapy Conferedation), în urma aderării României la EMTC ca membru oficial.

DOI: 10.47809/LM.2022.37.02.01

Descarcă articol