Rezumat
În acest studiu se arată de ce și cum anume s-a transcris, în deceniile din jurul anului 1900, muzica pentru orchestrele de salon și variantele sale, apărute în vremea dezvoltării turismului, ca ramură separată a muzicii. Ca exemplu sunt analizate trei transcripții pentru orchestra de salon la operele de Giacomo Meyerbeer realizate de compozitorul Oscar Fetrás din Hamburg, cunoscut pentru genul de Gebrauchsmusik: transcripțiile operelor Profetul, Hughenoții și Africana, pe care autorul acestora le-a atribuit genului de „operă-fantezie”. După unele reflecții legate de acest gen muzical și paralele față de alte titluri, ca Erinnerung (amintire), Souvenir, Remembrance, Recollection, Réminescence sau Mozaic și aparițiile lor în alte genuri muzicale, în afara muzicii pentru orchestră de salon, urmează o cercetare amănunțită a tehnicii lui Fetrás pornind de la transcripția sa, Erinnerung an Meyerbeer’s „Prophet” [Amintire la „Profetul” de Meyerbeer]. Sunt dezbătute selecția și ordonarea numerelor, alegerea instrumentației și modificări de sens ale caracterelor timbrale, exemplificate cu ajutorul unui extras din romanța cerșetoarei („O gebt!” – „Donnez!”), în care trompetei îi erau conferite, deja la Meyerbeer, poate pentru întâia oară în istoria operei, sentimente nobile, rugi și tânguiri. Restrângerea orchestrei de operă la orchestra de salon a devenit, probabil, un model pentru sonoritatea ansamblului de avangardă, fără ca originea acesteia, din sânul muzicii de divertisment, să se fi dezvăluit vreodată.

Cuvinte-cheie: orchestră de salon, opera-fantezie, transcripție, aranjament, Giacomo Meyerbeer.

Despre autor
Gesine Schröder este profesor de teorie muzicală la Conservatorul „Felix Mendelssohn Bartholdy” din Leipzig. În calitate de profesor emerit, predă de asemenea la Universitatea de Muzică și Arte din Viena. A predat la Conservatorul din Shanghai, iar ca profesor invitat, și la Paris, Santiago de Chile și Zürich. A fost consultant la revista Musik & Ästhetik, la Revista Societății Rusești pentru Teorie Muzicală (OTM) și la o serie de cărți publicate de Universitatea de Arte din Graz. Între 2012-216, a fost președintă a Societății pentru Teorie Muzicală (Gesellschaft für Musiktheorie). Teme de cercetare: orchestrație și prelucrare muzicală în teoria și practica muzicală, contrapunctul în jurul anului 1600, istoria interpretării muzicale, gender studies, muzica contemporană și conceptul de transfer în teoria muzicală.

DOI: 10.47809/LM.2024.39.01.02

Descarcă articol