Rezumat
Tudor Jarda a fost o personalitate complexă, un glas unic în istoria muzicii românești la sfârșit de veac XX, cu abordări componistice inedite, în care a transcris, într-o viziune modală modernă, impregnată de parfumul ancestral al sonorităților preluate, în copilărie, din universul rural, imaginea unui topos mirific. Cu un parcurs biografic sinuos, marcat de tribulații sufletești, după refugiul timișorean în urma Dictatului de la Viena, Tudor Jarda a asimilat o vastă experiență muzicală (studii de trompetă, vioară, pian, compoziție), augmentată cu o elevată și amplă viziune literară, estetică și filozofică, la care s-a adăugat apetența pentru științele exacte, benefică în travaliul și rigoarea actului componistic. Studiul surprinde episoade semnificative din parcursul unor proiecte muzicale (Festivalul „Timișoara muzicală”, „Serile de muzică românească” difuzate de Radio Timișoara), prin care Tudor Jarda a dăruit publicului meloman bănățean, pe podiumurile de concert și pe scena lirică timișoreană, câteva dintre nestematele creației sale.
Cuvinte cheie: Tudor Jarda, Banat, Cluj, creație lirică, creație corală, concerte, spectacole.
Despre autor
Constantin-Tufan Stan, născut în Bocşa (jud. Caraş-Severin) la 13 februarie 1957, este profesor de pian la Şcoala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România și doctorand în istorie al Universității din Oradea. Este licenţiat al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (1981), doctor în muzicologie al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (2008), a obţinut, în 2009, premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Este cetăţean de Onoare al comunei Belinţ şi al oraşului Bocşa. În 2018, i-au fost conferite Diploma și Trofeul de Excelență „pentru contribuția adusă la dezvoltarea municipiului Lugoj în domeniul Cultură” și Premiul „Pro Cultura Timisiensis” „pentru merite deosebite în promovarea culturii în județul Timiș”. Volume publicate: Rapsodia din Belinţ, Marineasa, Timişoara, 2003; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale, Tim, Reşiţa, 2007; György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală, cu o prefață de Francisc László, MediaMusica, ClujNapoca, 2009; Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul, Eurostampa, Timişoara, 2010; Muzicieni din Banat, Eurostampa, Timişoara, 2011; Sabin V. Drăgoi, Monografia muzicală a comunei Belinţ. 90 melodii cu texte culese, notate şi explicate / XXX Coruri aranjate şi armonizate după melodiile poporale culese, notate şi alese din comuna Belinţ, Ediţie anastatică îngrijită de Constantin-Tufan Stan, cu un studiu muzicologic al lui Constantin Catrina şi un studiu lingvistic de Simion Dănilă, Eurostampa, Timişoara, 2012; Vasile Ijac – părintele simfonismului bănăţean, Eurostampa, Timişoara, 2013; Liviu Tempea. Pianistul-compozitor, Eurostampa, Timişoara, 2015; Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri, cu o prefață de Elena Chircev, Eurostampa, Timișoara, 2017; George Enescu. Consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii, Ediția a II-a, Eurostampa, Timișoara, 2018; Banat. Miscellanea musicologica, Eurostampa, Timișoara, 2018; Ioan Vidu, Creația literară. Culegere de studii, articole, amintiri, discursuri, pamflete, eseuri, întocmită de Viorel Cosma, Ediție adăugită și îngrijită de Constantin-Tufan Stan, Eurostampa, 2019; Eternul feminin. Particularități stilistice în creația vocală a lui Nicolae Coman, Eurostampa, Timișoara, 2019; Corul din Chizătău. 1840-2020, ediția a II-a revăzută și adăugită de Constantin-Tufan Stan, cu un cuvânt de întâmpinare de Valentina Sandu-Dediu, Eurostampa, Timișoara, 2020.
DOI: 10.47809/LM.2023.38.01.03
Descarcă articol
