Rezumat

Articolul propune reiterarea întrebării referitoare la rolul interpretului. Aspectele exterioare ale vieții de concert pot acapara uneori și chiar trimite în uitare adevărata menire a muzicianului. O investigație individuală a artistului asupra propriilor motivații în raport cu actul scenic și cu muzica pe care o cântă este necesară ca exercițiu de constantă reîntoarcere către sine și de rezistență împotriva inevitabilei alienări în care „zgomotul de fond” al lumii exterioare tinde să-l arunce.

Cuvinte cheie: interpret, adevăr artistic, autenticitate, vocație, sens

DOI: 10.47809/LM.2021.36.02.06

Descarcă articol