Rezumat
Articolul de față urmărește două documente care nu se regăsesc printre numeroasele texte „canonice“ mai scurte ale lui Bartók publicate și catalogate pentru prima dată de András Szőllősy în limba maghiară și adunate și editate de Benjamin Suchoff în limba engleză. Bartók a fost invitat să devină membru al Comitetului Internațional pentru Litere și Arte al Ligii Națiunilor în 1931 și, după cum se cunoaște din scrisoarea sa despre această întâlnire, a trebuit să prezinte o lucrare, care până în acest moment pare să se fi pierdut. Această moțiune care pledează pentru înființarea de colecții de înregistrări de gramofon și inițierea de noi înregistrări poate fi găsită atât publicată în minuta ședinței, cât și printre lucrările încă nepublicate ale lui Bartók. Anexa articolului conține versiunile nou găsite ale propunerii sale în franceză și germană, precum și cealaltă propunere a lui Bartók, care încearcă să găsească susținere pentru apărarea libertății artei și științei, un text pe care dorise inițial să îl prezinte în cadrul ședinței, dar a fost descurajat în acest demers din cauza conținutului său politic delicat. Textul rămas, publicat anterior în facsimil, dar neinclus în lista scrierilor lui Bartók, demonstrează fără echivoc simțul responsabilității și claritatea viziunii compozitorului. În cele din urmă, se încearcă și identificarea a cât mai mulți din cei douăzeci și șapte de membri ai comitetului care apar într-o fotografie.

Cuvinte cheie: Béla Bartók, Thomas Mann, Comisia Internațională de Cooperare Intelectuală a Ligii Națiunilor, Béla Bartók: „Moțiunea lui Bartók referitoare la Înregistrările de gramofon”, Arturo Toscanini, Béla Bartók: „Propunere pentru asigurarea Libertății Artei și Științelor”, politica în Europa anilor 1930

DOI: 10.47809/LM.2021.36.01.07

Descarcă articol